În primăvara anului 1748, la Paris, judecătorii au decis că această lucrare este mult prea periculoasă pentru mințile oamenilor. Sentința a fost scurtă: cartea să fie sfâșiată și aruncată în foc de către călăul orașului, chiar la baza scărilor Palatului de Justiție. Rezultatul? Un eșec total al cenzurii și un bestseller instant pe piața neagră. Oamenii o căutau cu disperare, iar tipografii clandestini abia făceau față cererii. Lucrarea a fost publicată anonim pentru a-l proteja pe autor, atribuită ulterior lui François-Vincent Toussaint, un intelectual curajos care a colaborat și la celebra Enciclopédie a lui Diderot. Pentru că în Franța era strict interzisă, cartea a trecut granița și a fost tipărită refugiată la Amsterdam, exact locul din care provine și această ediție din 1795. O lectură care propunea o morală bazată pe rațiune și omenie, nu pe frică sau dogme. Rămânem în zona de bibliofilie curată. Avem setul complet în trei volume, un format mic de buzunar, așa cum le plăcea cititorilor din secolul al XVIII-lea să le ascundă repede în haină. Volumul 1 are 214 pagini, volumul 2 are 204 pagini, iar volumul 3 are 192 de pagini. Coperțile îmbrăcate în hârtie marmorată în valuri elegante de albastru și maro își poartă vechimea cu noblețe. Interiorul este neașteptat de bine păstrat, legătura e strânsă, iar hârtia de epocă se încăpățânează să rămână fermă și curată după mai bine de 230 de ani. O bucată autentică de istorie iluministă care a supraviețuit focurilor cenzurii și care abia așteaptă să își găsească un nou cititor.